Din gandirea si logica micului Lucescu

Intram abrupt in subiect. Cristian Tănase, nascut pe 18 februaie 1987, actualmente la Steaua, a fost huiduit de suporteri cand a fost inlocuit la meciul cu FC Brasov din campionat. Reactia antrenorului echipei nationale Razvan Lucescu a fost urmatoarea: "Tănase e un jucător cu nişte calităţi excepţionale. Puţin jucători în România au liniştea pe care o are el în momentul în care are posesia balonului. S-a dus la o echipă mare, Steaua, iar toată lumea aştepta de la el să tragă echipa după el. Dar aşa ceva era greu de obţinut".
Nu mai departe decat acum 3 saptamani, acelasi selectioner avea o declaratie total opusa vizavi de un jucator, Florin Costea, nascut pe 16 mai 1985, atacant la Universitatea Craiova, „Florin Costea să arate mai întâi că poate salva Craiova de la retrogradare şi după aceea mai vorbim”.
Trebuie remarcat faptul ca amandoi sunt fotbalisti tineri, de viitor. Iar selectionerul il incurajeaza pe unul si ii taie aripile celuilalt ceea ce ne duce cu gandul la un singur lucru: ca micul Lucescu are unitati diferite de masura in cazul fotbalistilor pasibili de a fi selectionati. Traduse, cele dpua declaratii suna cam asa: cu el (n.r. Tanase) sa mai avem rabdare, ca e baiat bun si ascultator, iar celalalt (n.r. Costea) trebuie sa castige meciuri de unul singur daca vrea sa prinda cumva lotul largit al nationalei.

P.S.Norocul micului Lucescu a insemnat in ultima vreme si nenorocirea celor pe care nu a vrut sa-i selectioneze. Asa s-a intamplat si cu Mutu si acum cu Costea. Din nefericire.